Pe scurt

Orice locuință din România trebuie să aibă polița obligatorie PAD, emisă prin PAID, care acoperă exclusiv trei riscuri de catastrofă naturală: cutremur, inundații naturale și alunecări de teren, cu sume asigurate standard de 20.000 de euro pentru locuințele de tip A (structură de beton, cărămidă arsă, lemn tratat) și 10.000 de euro pentru tipul B. Tot restul — incendiu, furt, spargerea țevilor, furtună, grindină, răspunderea față de vecini — intră doar pe polița facultativă. PAD-ul costă 130 de lei pe an (tip A) sau 50 de lei (tip B), iar o facultativă decentă pentru un apartament obișnuit pornește de la câteva sute de lei pe an. Regula practică: PAD-ul e obligația legală, facultativa e protecția reală de zi cu zi — ai nevoie de amândouă.

De ce e subiectul relevant exact acum

Sfârșitul lui august și septembrie aduc, statistic, unele dintre cele mai violente episoade meteo ale anului: furtuni cu vijelii, grindină, ploi torențiale care inundă subsoluri și parterele blocurilor. În același timp, mulți proprietari verifică actele locuinței abia toamna — la reînnoirea contractelor de utilități sau la începerea anului școlar — și descoperă că polița PAD a expirat de luni de zile, iar cea facultativă nu a existat niciodată.

Merită subliniat un detaliu care surprinde des: dacă locuința nu are PAD valabil, proprietarul nu poate primi despăgubiri de la bugetul de stat pentru pagubele produse de dezastre naturale, iar primăriile pot aplica amenzi între 100 și 500 de lei. Mai mult, fără PAD, asigurătorii nu îți pot vinde legal nici polița facultativă pentru riscurile de catastrofă.

Ce acoperă PAD-ul — și, mai ales, ce NU acoperă

Polița PAD (Polița de Asigurare împotriva Dezastrelor) acoperă strict trei riscuri:

• cutremur — pagubele directe produse construcției;
• inundații naturale — revărsări de râuri, viituri, nu și țeava spartă a vecinului;
• alunecări de teren.

Atât. Lista lucrurilor pe care mulți le cred acoperite de PAD, dar nu sunt, e mult mai lungă:

• incendiul, indiferent de cauză;
• furtuna, vijelia, grindina, greutatea zăpezii;
• inundația de la instalații (țevi sparte, calorifere fisurate, mașina de spălat a vecinului de sus);
• furtul și vandalismul;
• bunurile din locuință (mobilă, electronice, electrocasnice);
• răspunderea civilă față de vecini, dacă tu ești cel care inundă.

Toate acestea se asigură exclusiv prin polița facultativă.

Cât costă în 2026 și cum alegi facultativa

PAD-ul are prime fixe, stabilite prin lege: 130 de lei pe an pentru locuințele de tip A și 50 de lei pe an pentru tipul B. Se încheie la orice asigurător autorizat sau direct la PAID, iar prețul e identic oriunde.

La polița facultativă, în schimb, diferențele dintre oferte sunt majore. Pentru un apartament de 2-3 camere într-un bloc de beton, primele anuale pornesc de la aproximativ 200-300 de lei pentru acoperiri de bază și urcă spre 600-900 de lei pentru pachete extinse cu bunuri, răspundere civilă și asistență la domiciliu. La case, prima se calculează la valoarea de reconstrucție, nu la valoarea de piață — o distincție esențială: terenul nu arde și nu se prăbușește, deci nu se asigură.

Trei criterii contează mai mult decât prețul:

1. Suma asigurată realistă. Subasigurarea e cea mai frecventă greșeală: dacă asiguri la jumătate din valoarea reală, despăgubirea se reduce proporțional.
2. Franșiza. O franșiză mare scade prima, dar înseamnă că pagubele mici le plătești integral din buzunar.
3. Excluderile. Citește lista înainte de semnare: igrasia, infiltrațiile lente, lucrările neautorizate și acoperișurile degradate sunt excluderi clasice care generează refuzuri de plată.

Greșelile care lasă proprietarii neacoperiți

• PAD expirat. Polița se încheie pe 12 luni și nu se reînnoiește automat. Pune-ți o alertă în calendar.
• Locuință modificată fără acte. Extinderile și recompartimentările neautorizate pot bloca despăgubirea.
• Bunurile neincluse. Polița pe clădire nu acoperă automat conținutul; bunurile se adaugă distinct.
• Declarații inexacte. Anul construcției, structura și suprafața declarate greșit se verifică abia la daună — exact când e prea târziu.
• Chiriaș fără poliță proprie. Asigurarea proprietarului nu acoperă bunurile chiriașului; pentru ele există polițe dedicate, de la circa 100 de lei pe an.

Întrebări frecvente

Am asigurare facultativă. Mai am nevoie de PAD?

Da. Legea 260/2008 impune PAD-ul indiferent de existența facultativei, iar majoritatea facultativelor nici nu acoperă primele 20.000/10.000 de euro pentru riscurile de catastrofă tocmai pentru că acestea revin PAD-ului.

Locuiesc cu chirie. Cine încheie asigurarea?

PAD-ul e obligația proprietarului. Chiriașul își poate asigura separat bunurile proprii și răspunderea civilă față de proprietar și vecini.

Ce fac imediat după o daună?

Sună asigurătorul în termenul din poliță (de regulă 24-48 de ore), fotografiază pagubele înainte de orice reparație, nu arunca bunurile distruse până la constatare și cere numărul dosarului de daună în scris.

Banca îmi cere asigurare pentru credit ipotecar. E aceeași?

Banca cere de regulă o facultativă cesionată în favoarea ei, plus PAD-ul valabil. Poți alege orice asigurător, nu doar cel propus de bancă — compară ofertele înainte de reînnoire.

Articol informativ. Condițiile exacte de acoperire diferă între asigurători și tipuri de poliță; citiți întotdeauna condițiile contractuale înainte de semnare.