Introducere
În contextul consolidării fiscale și al reducerii deficitului bugetar, Guvernul României a implementat un pachet de măsuri de austeritate, cunoscut sub denumirea de "austeritatea 2". Aceste măsuri vizează modificări semnificative în reglementările ANAF, creșterea impozitelor și redistribuiri fiscale, cu scopul de a asigura sustenabilitatea financiară a țării. În acest articol, vom analiza principalele aspecte ale acestui pachet și impactul lor asupra economiei și cetățenilor.
Reglementări ANAF și măsuri administrative
Reorganizarea ANAF
În cadrul măsurilor de austeritate, Guvernul a decis anularea reorganizării Direcției Generale Antifraudă Fiscală la nivel județean, menținând structura regională existentă. Această decizie a fost motivată de necesitatea evitării cheltuielilor administrative suplimentare și de asigurarea unei coordonări strategice eficiente la nivel național.
Digitalizarea și eficientizarea ANAF
Un alt obiectiv al măsurilor este accelerarea procesului de digitalizare a ANAF, inclusiv finalizarea implementării sistemului RO e-Factura. De asemenea, se prevede utilizarea tehnologiilor avansate, precum inteligența artificială și blockchain, pentru analiza datelor fiscale, în scopul îmbunătățirii eficienței și combaterii evaziunii fiscale.
Impozite suplimentare și modificări fiscale
Creșterea impozitului pe dividende
Începând cu 2025, impozitul pe dividende va fi majorat de la 8% la 10% pentru dividendele distribuite persoanelor rezidente și nerezidente. Această măsură are ca scop corelarea regimului fiscal aplicabil tuturor beneficiarilor de dividende.
Reducerea plafonului pentru microîntreprinderi
Plafonul veniturilor pentru microîntreprinderi va fi redus de la 500.000 de euro la 250.000 de euro începând cu 2025, urmând ca, din 2026, să scadă la 100.000 de euro. Această modificare vizează restrângerea numărului de microîntreprinderi și creșterea contribuțiilor fiscale din acest sector.
Eliminarea facilităților fiscale pentru anumite sectoare
Din ianuarie 2025, vor fi eliminate facilitățile fiscale pentru angajații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară. Măsura se aplică veniturilor salariale și similare și este justificată prin necesitatea respectării principiului neutralității taxării.
Reintroducerea impozitului pe construcții
Se introduce un impozit de 1,5% aplicabil valorii construcțiilor existente în patrimoniul contribuabililor la 31 decembrie a anului anterior. Această măsură vizează creșterea veniturilor bugetare și stimularea eficienței în utilizarea resurselor imobiliare.
Redistribuiri fiscale și măsuri sociale
Impozitarea pensiilor și ajutoarelor sociale
Pensiile mai mari de 3.000 lei vor fi impozitate cu CASS pentru suma care depășește acest prag, până la 31 decembrie 2027. De asemenea, ajutoarele sociale, precum șomajul și indemnizațiile pentru copii, vor fi impozitate cu 10% CASS. Coasigurații (soți, părinți fără venituri) vor trebui declarați la ANAF și vor plăti 2.340 lei/an pentru asigurarea de sănătate.
Tăieri și înghețări în sectorul bugetar
Sporurile bugetarilor vor fi eliminate sau plafonate, iar salariile și pensiile vor fi înghețate și în 2025. Bursele de merit vor fi acordate doar elevilor cu media peste 9, în limita a 15% dintr-o clasă.
Riscuri și considerații
Implementarea măsurilor de austeritate presupune riscuri și provocări, inclusiv:
-
Impactul asupra consumului intern: Creșterea impozitelor și reducerea cheltuielilor publice pot afecta negativ consumul intern și, implicit, creșterea economică.
-
Posibile proteste sociale: Măsurile de austeritate pot genera nemulțumiri în rândul populației, ducând la proteste și instabilitate socială.
-
Eficiența măsurilor: Există riscul ca măsurile implementate să nu conducă la reducerea deficitului bugetar în măsura anticipată, afectând sustenabilitatea fiscală.
Concluzie
Pachetul de măsuri de austeritate implementat de Guvernul României include reglementări ANAF, impozite suplimentare și redistribuiri fiscale menite să asigure sustenabilitatea financiară a țării. Deși aceste măsuri pot avea efecte pozitive asupra echilibrului bugetar, este esențial ca autoritățile să monitorizeze impactul acestora asupra economiei și să adopte măsuri corective acolo unde este necesar, pentru a minimiza riscurile asociate și a asigura o tranziție echitabilă pentru toți cetățenii.