Introducere

Sistemul de pensii private din România a înregistrat o creștere semnificativă în ultimii ani, consolidându-și rolul strategic în economia națională. Activele totale ale fondurilor de pensii private au depășit pragul de 160 de miliarde de lei în februarie 2025, echivalentul a peste 9% din PIB. Această evoluție reflectă încrederea crescută a participanților și eficiența unui sistem bine reglementat.

Evoluția activelor fondurilor de pensii private

La finalul anului 2024, activele totale ale fondurilor de pensii private (Pilonul II și Pilonul III) au atins 156,4 miliarde de lei, marcând o creștere de 19% față de sfârșitul anului 2023 și de peste 56% comparativ cu aceeași perioadă din 2022. Această creștere constantă subliniază maturizarea progresivă a sistemului și importanța sa în economia națională.

Beneficiile fondurilor de pensii private

Fondurile de pensii private oferă multiple avantaje participanților și economiei:

• Stabilitate financiară pe termen lung: Prin acumularea de economii pe durata vieții active, participanții își asigură un venit suplimentar la pensionare.

• Contribuție la dezvoltarea piețelor financiare: Investițiile realizate de fondurile de pensii private sprijină economia reală și piețele financiare locale.

• Diversificarea surselor de venit la pensionare: Pe lângă pensia publică, fondurile private oferă o sursă suplimentară de venit, reducând dependența de sistemul public de pensii.

Structura investițiilor și impactul economic

Fondurile de pensii private investesc preponderent în titluri de stat românești (66,13%), acțiuni (24,63%) și obligațiuni corporative (4,04%). Peste 94% din totalul activelor sunt investite în instrumente emise în România, contribuind astfel la finanțarea proiectelor de dezvoltare națională și la susținerea pieței de capital.

Riscurile asociate fondurilor de pensii private

Deși fondurile de pensii private oferă multiple beneficii, există și anumite riscuri:

• Riscul de piață: Fluctuațiile adverse ale prețurilor activelor financiare pot afecta valoarea investițiilor.

• Riscul de lichiditate a pieței: Valoarea redusă a tranzacțiilor la bursa locală și diversificarea insuficientă a emitenților și instrumentelor financiare disponibile pot influența lichiditatea.

• Riscul de concentrare: Concentrarea serviciilor de administrare și depozitare a activelor fondurilor poate reprezenta o preocupare, fiind monitorizată atent de autorități.

Măsuri de protecție și reglementare

Sistemul de pensii private din România beneficiază de un cadru de reglementare riguros, aliniat la standardele internaționale, inclusiv cele ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) monitorizează constant sectorul, asigurând transparență, siguranță și stabilitate pentru participanți.

Concluzie

Creșterea fondurilor de pensii private în România reflectă încrederea participanților și eficiența unui sistem bine reglementat. Deși există riscuri asociate, măsurile de protecție și reglementare implementate asigură stabilitatea și sustenabilitatea acestui sistem, contribuind semnificativ la economia națională și la securitatea financiară a viitorilor pensionari.