Nuclearelectrica: Rolul energiei nucleare în tranziția energetică a României

Nuclearelectrica: Rolul energiei nucleare în tranziția energetică a României

Introducere

În contextul actual al tranziției energetice globale, România își propune să reducă emisiile de carbon și să își consolideze securitatea energetică. Un element central al acestei strategii este energia nucleară, cu Nuclearelectrica jucând un rol esențial în acest proces. Cu toate acestea, compania se confruntă cu provocări financiare și operaționale semnificative.

Performanța financiară a Nuclearelectrica în 2024

Anul 2024 a fost marcat de o scădere semnificativă a performanței financiare a Nuclearelectrica. Profitul net al companiei a scăzut cu 31,9%, ajungând la 1,7 miliarde lei, comparativ cu 2,5 miliarde lei în 2023. Veniturile din exploatare au înregistrat o diminuare de 36,9%, totalizând 4,79 miliarde lei față de 7,58 miliarde lei în anul precedent. Această scădere a fost influențată de reducerea producției de energie electrică cu 2,7%, de la 10.294 GWh în 2023 la 10.019 GWh în 2024. (agerpres.ro)

Factori care au influențat rezultatele financiare

Mai mulți factori au contribuit la această scădere a performanței financiare:

  • Scăderea prețurilor la energie electrică: Prețul mediu de vânzare al energiei electrice pe piața liberă a fost de 449,20 lei/MWh în 2024, în scădere cu peste 50% față de anul anterior. (e-nergia.ro)

  • Modificări în mecanismele de piață: Începând cu 1 ianuarie 2023, Nuclearelectrica a participat la Mecanismul de Achiziție Centralizată de Energie Electrică (MACEE), vânzând 50,16% din energia electrică produsă la un preț reglementat de 400 lei/MWh începând cu 1 aprilie 2024. (financialintelligence.ro)

  • Creșterea cheltuielilor operaționale: Cheltuielile din exploatare, excluzând amortizarea și impozitele, au crescut cu 14,4%, ajungând la 2,12 miliarde lei. (agerpres.ro)

Proiecte de dezvoltare și investiții

În ciuda acestor provocări, Nuclearelectrica continuă să investească în dezvoltarea capacităților sale:

  • Reactoare modulare mici (SMR): România intenționează să ia o decizie preliminară în 2025 privind construirea unei centrale cu reactoare modulare mici, în colaborare cu compania americană NuScale Power. Acest proiect ar putea deveni primul de acest tip din Europa și are ca scop sprijinirea tranziției către surse de energie cu emisii reduse și consolidarea securității energetice. (reuters.com)

  • Extinderea capacităților existente: Compania explorează posibilitatea retehnologizării și extinderii duratei de viață a reactoarelor existente pentru a asigura o producție constantă de energie nucleară în viitor.

Riscuri și provocări

Investițiile în energie nucleară implică riscuri semnificative:

  • Costuri ridicate: Proiectele nucleare necesită investiții inițiale mari și au perioade lungi de amortizare.

  • Reglementări stricte: Sectorul nuclear este supus unor reglementări stricte privind siguranța și protecția mediului, ceea ce poate duce la întârzieri și costuri suplimentare.

  • Acceptabilitate publică: Percepția publică asupra energiei nucleare poate influența implementarea proiectelor, în special în contextul preocupărilor legate de siguranță și gestionarea deșeurilor radioactive.

Concluzie

Nuclearelectrica joacă un rol crucial în tranziția energetică a României, oferind o sursă stabilă și cu emisii reduse de carbon. Cu toate acestea, compania se confruntă cu provocări financiare și operaționale semnificative. Investițiile în noi tehnologii, precum reactoarele modulare mici, și optimizarea operațiunilor existente sunt esențiale pentru asigurarea viabilității pe termen lung a energiei nucleare în mixul energetic al țării.


Andrei Rusu

Andrei Rusu este un analist financiar cu peste 10 ani de experiență în piețele de capital și strategii de investiții. Cu un background în economie și un MBA obținut la ASE București, Andrei combină gândirea critică cu un stil clar și accesibil de a explica concepte financiare complexe. Pasionat de educația financiară și de inovația în fintech, el aduce în articolele sale o perspectivă modernă, pragmatică și bine documentată asupra banilor care “vorbesc”.