Introducere

În contextul transformărilor digitale globale, băncile centrale din întreaga lume explorează posibilitatea introducerii monedelor digitale proprii. Banca Centrală Europeană (BCE) a demarat deja pași concreți în direcția unui euro digital. În acest peisaj, se pune întrebarea: care este poziția României și a Băncii Naționale a României (BNR) în ceea ce privește o eventuală monedă digitală națională?

Inițiative internaționale privind monedele digitale

BCE a inițiat, în noiembrie 2023, o fază de pregătire de doi ani pentru introducerea unui euro digital. Această etapă include finalizarea regulamentelor, selectarea furnizorilor și efectuarea de teste pentru a asigura că euro digital îndeplinește cele mai înalte standarde de calitate, securitate și confidențialitate. Obiectivul principal este de a oferi cetățenilor și întreprinderilor o formă digitală de numerar care să coexiste cu bancnotele și monedele fizice.

În paralel, alte țări, precum Nigeria, Jamaica și Bahamas, au lansat deja monede digitale, iar altele, inclusiv China și Suedia, desfășoară programe pilot. Aceste inițiative reflectă tendința globală de adaptare la noile realități economice și tehnologice.

Poziția României și a BNR

Până în prezent, Banca Națională a României nu a anunțat oficial planuri concrete privind emiterea unei monede digitale naționale. Cu toate acestea, având în vedere evoluțiile internaționale și posibila introducere a euro digital, este esențial ca România să monitorizeze atent aceste dezvoltări și să evalueze impactul potențial asupra economiei naționale.

Beneficii potențiale ale unei monede digitale naționale

Introducerea unei monede digitale naționale ar putea aduce multiple avantaje:

• Eficiență sporită în plăți: Tranzacțiile digitale sunt, în general, mai rapide și mai eficiente decât cele tradiționale.

• Reducerea costurilor de tranzacție: Eliminarea intermediarilor ar putea duce la scăderea comisioanelor asociate plăților.

• Incluziune financiară: Persoanele fără acces la servicii bancare tradiționale ar putea beneficia de o monedă digitală accesibilă.

• Combaterea economiei subterane: Tranzacțiile digitale sunt mai ușor de monitorizat, ceea ce ar putea reduce evaziunea fiscală.

Riscuri și provocări

Cu toate acestea, implementarea unei monede digitale naționale nu este lipsită de provocări:

• Securitate cibernetică: Sistemele digitale sunt susceptibile la atacuri cibernetice, ceea ce necesită măsuri robuste de protecție.

• Confidențialitatea datelor: Asigurarea protecției datelor personale ale utilizatorilor este esențială pentru menținerea încrederii publicului.

• Impact asupra sistemului bancar: Băncile comerciale ar putea pierde o parte din depozite în favoarea monedei digitale emise de banca centrală.

• Adoptarea de către populație: Reticența față de noile tehnologii și preferința pentru numerar ar putea întârzia adoptarea monedei digitale.

Lecții din experiența altor țări

Experiențele altor țări oferă lecții valoroase. De exemplu, în Germania, o mare parte a populației este reticentă față de euro digital, preferând numerarul din motive culturale și de încredere. Acest lucru subliniază importanța educației financiare și a comunicării eficiente în procesul de tranziție către o monedă digitală.

Concluzie

Deși România nu a inițiat încă pași concreți către o monedă digitală națională, este crucial ca autoritățile să urmărească îndeaproape evoluțiile internaționale și să evalueze oportunitățile și riscurile asociate. O abordare proactivă și bine informată va asigura că România rămâne competitivă și adaptabilă în peisajul financiar global în continuă schimbare.