Introducere
În contextul crizelor umanitare recente, România a devenit gazdă pentru un număr semnificativ de refugiați, în special din Ucraina. Integrarea acestora în societatea românească implică multiple provocări și necesită eforturi concertate din partea autorităților, organizațiilor non-guvernamentale și a comunității locale. Acest articol analizează măsurile adoptate de România pentru integrarea refugiaților, evidențiind progresele realizate și obstacolele întâmpinate.
Măsuri legislative și instituționale
România a implementat o serie de măsuri legislative pentru a facilita integrarea refugiaților. Ordonanța de Urgență nr. 96 din 28 iunie 2024 prevede acordarea de sprijin și asistență umanitară cetățenilor străini sau apatrizilor proveniți din zone de conflict, precum Ucraina. Aceasta stabilește, printre altele, condițiile de angajare fără aviz și prelungirea dreptului de ședere în scop de muncă pentru beneficiarii protecției temporare.
Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) coordonează programele de integrare socială, oferind sesiuni de acomodare culturală și cursuri de limba română pentru străinii cu drept de ședere în România. Aceste programe vizează familiarizarea refugiaților cu tradițiile și valorile culturale românești, facilitând astfel adaptarea lor în societate.
Integrarea pe piața muncii
Integrarea economică a refugiaților reprezintă un aspect crucial al procesului de adaptare. Conferința „Incluziune economică: refugiați pe piața muncii”, organizată de Asociația Hands across Romania în octombrie 2024, a subliniat importanța sprijinirii inițiativelor antreprenoriale și a accesului la diverse tipuri de muncă pentru refugiați. Evenimentul a evidențiat necesitatea calibrării cadrului legal pentru a permite și munca zilieră, oferind astfel flexibilitate necesară refugiaților în procesul de integrare economică.
De asemenea, parteneriatele între sectorul privat și organizațiile internaționale joacă un rol esențial. În noiembrie 2024, Romanian Diversity Chamber of Commerce (RDCC) și Agenția ONU pentru Refugiați (UNHCR) au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru promovarea incluziunii economice și sociale a refugiaților din România. Acest acord vizează integrarea refugiaților în medii profesionale și sprijinirea proiectelor antreprenoriale.
Accesul la servicii medicale
Accesul refugiaților la servicii medicale adecvate rămâne o provocare. Asociația Moașelor Independente (AMI) a semnalat că, la doi ani de la declanșarea conflictului din Ucraina, sistemul public de sănătate din România nu este încă pregătit pentru integrarea refugiaților. Persoanele vulnerabile, precum femeile gravide sau cele cu dizabilități, depind în continuare de sprijinul organizațiilor neguvernamentale pentru a accesa servicii medicale esențiale.
Educația refugiaților
Integrarea copiilor refugiați în sistemul educațional românesc este esențială pentru asigurarea unui viitor stabil. Planurile de măsuri propuse includ continuarea studiilor pentru copiii și studenții ucraineni, asigurarea resurselor umane și materiale necesare procesului educațional și îmbunătățirea dialogului pentru sprijinirea procesului de învățare. Acțiunile vizează, de asemenea, digitalizarea mecanismelor de management educațional și informarea beneficiarilor de protecție temporară.
Inițiative sociale și culturale
Pe lângă măsurile economice și educaționale, inițiativele sociale și culturale contribuie semnificativ la integrarea refugiaților. Federația Română de Fotbal (FRF) a lansat în octombrie 2021 proiectul „Integrarea refugiaților și solicitanților de azil prin fotbal”, parte din inițiativa Comisiei Europene „Sport as a tool for integration and social inclusion of refugees”. Acest program își propune să sporească cunoștințele și abilitățile refugiaților într-un context multicultural și să faciliteze integrarea lor pe piața muncii prin acțiuni legate de sport.
Concluzie
România a făcut pași importanți în direcția integrării refugiaților, implementând măsuri legislative, programe educaționale și inițiative sociale. Cu toate acestea, provocările persistă, în special în domeniul accesului la servicii medicale și integrarea pe piața muncii. O abordare holistică, care să implice colaborarea între autorități, sectorul privat și societatea civilă, este esențială pentru asigurarea unei integrări eficiente și durabile a refugiaților în România.
