Introducere

În contextul economic actual, România a implementat o serie de măsuri fiscale menite să reducă deficitul bugetar și să sprijine echilibrul financiar al țării. Aceste modificări includ majorarea Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA), creșterea accizelor și modificarea impozitelor pe profit și dividende. În acest articol, vom analiza modul în care diferitele sectoare economice și antreprenorii reacționează la aceste schimbări fiscale.

Modificările fiscale implementate

Începând cu 1 iulie 2025, au fost adoptate următoarele măsuri fiscale:

• Majorarea TVA: Cota standard a TVA a fost crescută de la 19% la 21%, iar cotele reduse au fost ajustate de la 5% și 9% la 11%. Aceste modificări afectează diverse produse și servicii, inclusiv alimente, medicamente și servicii din sectorul HoReCa.

• Creșterea accizelor: Accizele au fost majorate cu 10% pentru produse precum băuturi alcoolice, țigări și combustibili. Scopul acestei măsuri este de a spori veniturile bugetare și de a descuraja consumul excesiv al acestor produse.

• Modificarea impozitelor pe profit și dividende: Impozitul pe profit a fost menținut la 16%, în timp ce impozitul pe dividende a fost majorat de la 10% la 16%. Aceste schimbări vizează creșterea veniturilor fiscale și echilibrarea bugetului.

Reacțiile sectoriale

Sectorul construcțiilor

Firmele din domeniul construcțiilor au exprimat îngrijorări cu privire la impactul noilor măsuri fiscale. Majorarea TVA la locuințele noi de la 9% la 21% a fost considerată o presiune suplimentară asupra investitorilor și dezvoltatorilor, ceea ce ar putea duce la creșterea prețurilor locuințelor și la scăderea accesibilității acestora pentru cumpărători. De asemenea, eliminarea facilităților fiscale pentru angajații din construcții a dus la o scădere a veniturilor nete ale acestora cu peste 10%, obligând companiile să crească salariile brute pentru a menține același nivel net, ceea ce a dus la o creștere de 10-15% a costurilor cu forța de muncă.

Sectorul bancar

Băncile au fost afectate de introducerea unui impozit suplimentar pe sectorul bancar, care a crescut de la 2% la 4% pe cifra de afaceri. Reprezentanții băncilor au exprimat nemulțumiri față de această măsură, considerând că va conduce la creșterea costurilor pentru clienți și la posibile efecte negative asupra economiei. De asemenea, au avertizat că această taxare suplimentară ar putea duce la majorarea ratelor pentru împrumuturi, afectând astfel populația și mediul de afaceri.

Antreprenori și mediul privat

Antreprenorii români au manifestat nemulțumiri față de noile măsuri fiscale, considerând că acestea reprezintă o povară disproporționată asupra mediului privat și a cetățenilor, în lipsa unor reforme structurale autentice ale aparatului bugetar. Confederația Patronală Concordia a avertizat că noile taxe vor avea efecte negative în lanț, de la scăderea investițiilor și creșterea inflației, până la o posibilă contracție economică.

Impactul asupra mediului de afaceri

Noile măsuri fiscale au avut un impact semnificativ asupra mediului de afaceri din România. Creșterea TVA și a accizelor a dus la majorarea prețurilor pentru consumatori, ceea ce a afectat puterea de cumpărare și a condus la scăderea consumului. De asemenea, modificările fiscale au generat incertitudine în rândul investitorilor, ceea ce ar putea afecta deciziile de investiții și dezvoltare ale companiilor.

Riscuri și provocări

Implementarea acestor măsuri fiscale implică riscuri și provocări pentru mediul de afaceri:

• Scăderea competitivității: Creșterea taxelor poate reduce competitivitatea firmelor românești pe piața internațională, în special în sectoare sensibile la costuri.

• Efecte asupra consumului: Majorarea prețurilor poate duce la scăderea consumului intern, afectând astfel veniturile companiilor și creșterea economică.

• Posibilitatea relocării afacerilor: Unele companii ar putea lua în considerare mutarea afacerilor în țări cu taxe mai mici, ceea ce ar putea duce la pierderea locurilor de muncă și la scăderea veniturilor fiscale.

Concluzie

Noile măsuri fiscale implementate în România au generat reacții diverse în rândul firmelor și antreprenorilor. În timp ce scopul acestor măsuri este de a reduce deficitul bugetar și de a sprijini echilibrul financiar al țării, este esențial ca autoritățile să monitorizeze impactul acestora asupra mediului de afaceri și să adopte măsuri suplimentare pentru a sprijini dezvoltarea economică sustenabilă.