Introducere

În ultimii ani, economiile României și Republicii Moldova au înregistrat evoluții economice semnificative, dar cu ritmuri diferite. În timp ce România a beneficiat de o creștere economică constantă, Republica Moldova a avut o traiectorie mai modestă. Acest articol analizează comparativ performanțele economice ale celor două țări, evidențiind factorii determinanți și implicațiile acestora.

Performanța economică a României

România a înregistrat o creștere economică remarcabilă în ultimele două decenii. Produsul Intern Brut (PIB) al țării a crescut de la 37 miliarde de dolari în 2000 la 300 miliarde de dolari în 2024, reflectând o expansiune semnificativă a economiei. Această evoluție s-a tradus și printr-o creștere a PIB-ului pe cap de locuitor, de la 1.700 de dolari în 2000 la 15.000 de dolari în 2024.

Performanța economică a Republicii Moldova

Republica Moldova a înregistrat, de asemenea, o creștere economică, dar la un nivel absolut mult mai mic. PIB-ul țării a crescut de la 1,3 miliarde de dolari în 2000 la 13,5 miliarde de dolari în 2024. În ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, acesta a crescut de la 300 de dolari în 2000 la 3.500 de dolari în 2024.

Proiecțiile Băncii Mondiale

Conform datelor publicate de Banca Mondială, România va avea în 2025 a doua cea mai slabă creștere economică din Europa și Asia Centrală, cu un avans de 1,3% din PIB, depășind doar Republica Moldova, care este estimată să înregistreze o creștere de 0,9%. În 2026, România va fi codașă, alături de Rusia și Belarus, cu o creștere economică de 1,9%, în timp ce Republica Moldova va înregistra un avans de 2,4%.

Factori determinanți ai creșterii economice

Pentru România, consumul intern a fost principalul motor al creșterii economice, având o contribuție semnificativă la PIB. Totuși, acest model de creștere bazat pe consum a generat dezechilibre economice, precum un deficit bugetar ridicat și o balanță comercială deficitară. În cazul Republicii Moldova, creșterea economică a fost susținută în principal de remitențele din străinătate și de sectorul agricol, însă țara se confruntă cu provocări precum migrarea forțată a populației și dependența de exporturile de produse agricole.

Implicații și perspective

Pentru România, încetinirea ritmului de creștere economică poate indica necesitatea diversificării economiei și implementării unor politici fiscale și monetare mai echilibrate. De asemenea, este esențială investiția în infrastructură și în educație pentru a susține dezvoltarea pe termen lung. În cazul Republicii Moldova, consolidarea sectorului industrial și atragerea de investiții străine directe ar putea contribui la o creștere economică sustenabilă. Totodată, îmbunătățirea guvernanței și combaterea corupției sunt factori cheie pentru stimularea dezvoltării economice.

Concluzie

Comparativ, România și Republica Moldova au înregistrat evoluții economice distincte, influențate de factori interni și externi. În timp ce România beneficiază de o economie mai diversificată și de un consum intern puternic, Republica Moldova se confruntă cu provocări structurale care necesită reforme economice și instituționale. Înțelegerea acestor dinamici este esențială pentru formularea unor politici economice eficiente și pentru promovarea unei dezvoltări sustenabile în ambele țări.