Introducere

Agricultura românească se află la intersecția dintre metodele tradiționale și necesitatea modernizării pentru a răspunde provocărilor actuale. Schimbările climatice, investițiile străine și adoptarea tehnologiilor avansate sunt factori care influențează semnificativ acest sector vital al economiei naționale.

Impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii

În 2024, sectorul agricol din România a fost grav afectat de fenomene climatice extreme, precum seceta prelungită și temperaturile ridicate. Aceste condiții au condus la scăderea producției de cereale cu 21,3%, cu o reducere de 14% la grâu și 27% la porumb. De asemenea, sectorul zootehnic a suferit pierderi semnificative din cauza focarelor de pestă porcină africană și gripă aviară. În acest context, Ministerul Agriculturii a anunțat despăgubiri de 500-600 de milioane de euro pentru fermierii afectați.

Investiții străine și modernizarea sectorului

În prima jumătate a anului 2024, industria alimentară din România a beneficiat de investiții străine în valoare de peste 60,6 milioane de euro. Cea mai semnificativă investiție, de 35,1 milioane de euro, a fost realizată de producătorul de amidon Omnia Europe, parte a grupului turc Tosmur. Compania își propune să devină cel mai mare producător de amidon și produse derivate din Europa Centrală și de Est până la sfârșitul anului 2025.

Digitalizarea și tehnologia în agricultură

Adoptarea tehnologiilor avansate și a digitalizării reprezintă o tendință importantă în agricultura românească. Utilizarea sistemelor informatice pentru gestionarea culturilor, monitorizarea condițiilor meteorologice și optimizarea resurselor, precum irigarea și fertilizarea, au dus la creșterea eficienței și productivității. Fermierii au acum acces la date în timp real despre starea culturilor, permițându-le să ia decizii informate și să reducă pierderile.

Provocările fermierilor mici și mijlocii

Deși sectorul agricol a înregistrat progrese, fermierii mici și mijlocii se confruntă cu dificultăți financiare. În 2017, datoriile comerciale au crescut cu 37% față de 2013, ajungând la 13,3 miliarde de lei. De asemenea, numărul companiilor din sector aflate în insolvență a crescut cu peste 15%, semn că multe firme nu dispun de resursele financiare necesare pentru a face față provocărilor din lanțul financiar.

Recomandări pentru adaptarea la schimbările climatice

Pentru a diminua efectele schimbărilor climatice asupra agriculturii, Curtea de Conturi a formulat mai multe recomandări, printre care:

• Consolidarea capacității instituționale a Ministerului Agriculturii pentru gestionarea integrată a activităților specifice privind prevenirea și combaterea efectelor schimbărilor climatice.

• Elaborarea unei strategii unitare de reducere a efectelor secetei și combaterea degradării terenurilor agricole.

• Integrarea programelor de reabilitare și modernizare a infrastructurii de irigații într-o strategie națională care să reflecte viziunea Guvernului privind adaptarea agriculturii la schimbările climatice.

Concluzie

Agricultura românească se află într-un proces continuu de tranziție, încercând să îmbine tradiția cu modernizarea pentru a răspunde provocărilor actuale. Investițiile străine, adoptarea tehnologiilor avansate și implementarea unor strategii eficiente de adaptare la schimbările climatice sunt esențiale pentru asigurarea sustenabilității și competitivității acestui sector vital al economiei naționale.