Introducere

În fața inflației globale și a presiunilor economice interne, România a implementat un pachet de măsuri fiscal-bugetare menite să stabilizeze economia și să asigure sustenabilitatea finanțelor publice. Aceste măsuri vizează atât creșterea veniturilor bugetare, cât și controlul cheltuielilor publice, în contextul în care deficitele bugetar și comercial au atins niveluri îngrijorătoare.

Măsuri fiscale adoptate

Printre principalele măsuri implementate se numără:

• Majorarea cotelor de TVA: Cota standard de TVA a fost crescută de la 19% la 21%, iar cotele reduse de la 5% și 9% la 11%, începând cu 1 august 2025.

• Creșterea accizelor: Au fost majorate accizele pentru diverse produse, inclusiv pentru țigarete și combustibili, în scopul creșterii veniturilor bugetare.

• Impozit suplimentar pentru bănci: A fost introdus un impozit suplimentar pentru instituțiile financiare, ca măsură de consolidare fiscală.

• Impozit pe dividende: Impozitul pe dividende a fost majorat de la 10% la 16%, pentru a spori veniturile statului.

Impactul asupra inflației

Implementarea acestor măsuri fiscale are un impact direct asupra inflației:

• Creșterea prețurilor: Majorarea TVA și a accizelor conduce la scumpirea bunurilor și serviciilor, ceea ce poate determina o creștere a ratei inflației.

• Reducerea cererii agregate: Scăderea puterii de cumpărare a populației, determinată de creșterea prețurilor, poate duce la o încetinire a consumului intern.

Evaluarea agențiilor internaționale

Agențiile internaționale au evaluat măsurile adoptate de România:

• Moody's: Consideră că pachetul fiscal reprezintă un pas important în direcția echilibrării bugetare, estimând o consolidare de aproximativ 0,6% din PIB pentru 2025.

• Comisia Europeană: Apreciat măsurile ca fiind pozitive pentru îndeplinirea obiectivelor din cadrul procedurii de deficit excesiv, recomandând menținerea cheltuielilor în limitele stabilite și încheierea procedurii de deficit excesiv până în 2030.

Riscuri și provocări

Implementarea acestor măsuri fiscale implică și riscuri și provocări:

• Tensiuni sociale: Scumpirea bunurilor și serviciilor poate genera nemulțumiri în rândul populației, ceea ce ar putea duce la inițiative expansioniste în viitor.

• Reducerea consumului intern: Scăderea puterii de cumpărare poate afecta negativ cererea internă, influențând negativ creșterea economică.

• Implementarea eficientă a măsurilor: Este esențial ca măsurile adoptate să fie implementate eficient pentru a asigura corectarea deficitului excesiv și evitarea retrogradării ratingului de țară.

Concluzie

Măsurile fiscal-bugetare adoptate de România în contextul inflației globale reprezintă un efort semnificativ de consolidare fiscală și stabilizare economică. Cu toate acestea, este important ca autoritățile să monitorizeze atent impactul acestora asupra inflației și economiei interne, să asigure implementarea eficientă a măsurilor și să fie pregătite să răspundă provocărilor și riscurilor emergente.